Obiceiuri din Joia Mare

 Maine este joi,prima zi din sarbatorile crestine de PASTI.

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita.

In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.

 In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa. La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse.

 Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.

Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.

Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat. Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului.

Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii.

Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.

Tot primavara, dar inainte de Pasti, in unele zone,femeile merg la cimitir pentru a "griji" de cele necesare mortilor. Semnificatia acestui cuvant rezulta din combinarea cuvintelor "joi" respectiv "mari" acest obicei derulandu-se in joia dinaintea dumincii Pastelor.

In primul rand prin foc aprins cu betisoare subtiri, numite "joimarele" (ce reprezinta crengute de alun uscate), purifica mormintele si le tamaie. Odata purificate pe morminti se aseaza 12 colacei, asemenea celor 12 ucenici ai domnului Isus Hristos, la care se adauga ceva nuci, mere alte fructe sau dulciuri "sa fie pentru sufeltul mortului", caruia ii dau de pomana si focul pentru a nu suferi de frigul din "lumea celor fara dor". Colaceii se impart la copii, care asteapta an de an pentru ai primi.

sursa:http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-joia-mare-68810.html